Focaccia, mai mult decat o pizza

Home « Ghid « Rețete Internaționale

Focaccia este populară în Italia şi este, de obicei, asezonată cu ulei de măsline şi ierburi, apoi acoperită cu ceapă, brânză, carne sau cu un număr de legume. Focaccia poate fi folosită că o bază pentru pizza sau ca sandwich, ce poate fi servită în orice moment al zilei.

Aluatul de focaccia este similar ca textură cu aluatul de pizza, constând din făină, ulei, apă, sare şi drojdie. Acesta este de obicei presat cu mâna într-un strat gros şi apoi copt într-un cuptor de piatră sau pe vatră.

Bucătarii italieni stropesc aluatul de focaccia cu ulei de măsline nu numai pentru aromă şi gust, ci şi pentru a păstra umezeala în pâine. În partea de nord a Italiei, în loc de ulei de măsline se foloseşte untura, oferind aluatului de focaccia o textură mai moale şi mai pufoasă.

Diferenţa principală dintre pizza convenţională (cea napolitană) şi focaccia este că aluatul de pizza nu stă la dospit, permiţând pizzei să aibă o crustă foarte subţire, plată şi flexibilă, în timp ce aluatul de focaccia se lasă mai mult timp la dospit, oferind aluatului timp să crească mai mult.

Aluatul de pizza, nedospit suficient, nu poate absorbi cantitatea de ulei de măsline aşa cum se întâmplă în cazul aluatului de focaccia. Bineînţeles, există reţete tradiţionale de pizza italiene care încorporează şi ulei de măsline în cantităţi similare focacciei, mai ales în sudul Italiei şi în Sicilia, însă rămân tot diferite faţă de focaccia, din cauza lipsei ierburilor aromate. În mod similar, orice crustă de pizza care include o densitate mare de ulei de măsline ar putea fi foarte asemănătoare cu focaccia, însă excepţia este variaţia de ierburi şi topping-uri folosite.

 

Etimologie şi variante regionale

În Roma antică, foccacia se numea "panis focacius" şi era o pâine plată, coaptă pe vatră. Cuvântul este derivat din latină şi înseamnă "vatră, loc de copt". Se crede că reţeta de bază îşi are originile în Grecia Antică, dar astăzi este asociată în general cu preparate din Liguria (nordul Italiei).

Datorită răspândirii tradiţiei, a diferitelor dialecte şi a ingredientelor locale, a apărut o mare varietate de pâine (unele au formă de tort, biscuiţi etc), cu unele mici asemănări care păstrează forma originală a focacciei. Cel mai plauzibil exemplu este specialitatea "focaccia col formaggio" (focaccia cu brânză), care se face în Recco, lângă Genova. De asemenea, mai există "dolce focaccia" (focaccia dulce), populară în unele zone din nord-vestul Italiei, constând dintr-o bază de focaccia presărată cu zahăr, stafide, miere sau alte ingrediente dulci.

De obicei, focaccia prezintă trei variante: clasică, cu roşii şi măsline proaspete, cu felii de cartofi de 5 mm grosime şi focaccia cu boabe de sare şi rozmarin.

Focaccia cu roşii, rozmarin şi măsline

Ingredinente: 400 g făină albă; 300 ml apă călduţă; 25 g drojdie; 5 roşii cherry; 1 ceapă roşie, feliată subţire; 1 pumn de măsline fără sâmburi, feliate; 1 lingură rozmarin; ½ linguriţă zahăr; sare

Mod de preparare: În primul rând, dizolvă drojdia cu zahărul în apă călduţă şi lasă-le să stea 1-2 minute. Apoi pune toată compoziţia în mijlocul făinii amestecate cu o jumătate de linguriţă de sare şi amestecă încet cu o furculiţă, până când aluatul capătă consistenţă. Pune aluatul pe blatul de lucru tapetat cu făină şi frământă-l energic vreo 5 minute, până devine elastic şi neted. După care lasă-l să crească frumos într-un castron uns cu ulei de măsline, acoperit cu un prosop, într-un loc ferit de curent (cam 30 de minute).

Unge cu ulei de măsline o tavă potrivită şi aşază cu mâna aluatul de focaccia, întinzându-l pe toată suprafaţa tăvii. Apasă-l cu degetele la suprafaţă ca să formezi nişte gropiţe, presară deasupra lui ceapa, măslinele, roşiile şi rozmarinul, apoi stropeşte-l bine cu ulei de măsline. Acoperă focaccia din nou cu un prosop şi pune-o din nou la dospit, preţ de 30 - 40 de minute, cât să-şi dubleze volumul. Când e pufoasă, presară puţină sare grunjoasă şi mai apasă de câteva ori cu degetele pe ea.

La final, bagă focaccia în cuptorul încins la 220 de grade C şi coace-o 20-25 de minute, până devine aurie, cu o suprafaţă crocantă.

 

 

 

 

Irina B.

sursa foto: flickr.com

 

Publicat in: noiembrie 2013
Etichete pentru acest articol: focaccia, gastronomie, retete culinare, retete focaccia
Inapoi la categoria «« Ghid

Comentarii

Nu sunt comentarii

Adauga Comentariu

« Trebuie sa te loghezi pentru a posta un comentariu sau comentariul tau trebuie aprobat




Sunt de acord cu termenii si conditiile site-ului eatermagazine

Advertisement