Povestea brânzei de Năsal

Home « Tendințe « Legende

Ce faci când ţi-e poftă de o bucăţică de brânză care să te răsfeţe gustativ în stil franţuzesc? Ei bine, te aşezi cu noi la masă şi asculţi o poveste “delicioasă” despre brânza de Năsal, apoi degustăm împreună această delicatesă şi o parfumăm cu un strop de vin bun. „Brânza de Năsal“, asemănătoare Camembertului franţuzesc, iese pe poarta fabricii de la Ţaga, din judeţul Cluj. Reţeta sa este una tradiţională, însă produsul este, de fapt, rezultatul acţiunii unui microorganism - o bacterie.

 

Fabrica de lapte şi produse lactate din Ţaga este operată de compania Napolact. Brânza de Năsal nu este doar marcă înregistrată a companiei, ci are denumirea de origine protejată în Uniunea Europeană. În grota de la Ţaga se fac şi alte brânzeturi, nu doar „Brânză de Năsal“, dar numitorul comun este acţiunea pe care o are asupra lor bacteria din grotă. Astfel, de acolo provin patru sortimente de brânză fermentată - Târnava, Alpina, Alpina Afumată şi Montana.

Grota în care se ţine preparatul la maturat are 125 de metri lungime. Kilogramul de Camembert românesc costă în jur de 37 de lei când iese pe poarta fabricii, iar în magazine este mai scump cu aproximativ 10 lei, în funcţie de adaosul comercial.

Legenda brânzei de Năsal

Când ţinutul de la Ţaga se afla sub stăpânirea unui grof puternic şi bogat, câţiva ţărani au furat într-o zi din caşul lui şi au ascuns “prada” în grota din apropierea satului Năsal. Ei au lăsat o vreme caşul în peşteră, iar când au revenit, nu mică le-a fost mirarea să vadă că acesta nu se alterase, ci îşi schimbase culoarea în gălbui-roşiatic şi avea gust foarte bun, în ciuda mirosului respingător. În cele din urmă, groful a aflat de isprava ţăranilor şi i-a pedepsit, dar apoi a început el însuşi să-şi ţină brânza în peşteră şi aşa s-a născut brânza de Năsal.

Potrivit localnicilor, brânza se face în zonă de foarte mult timp. Aici a fost localizată o aşezare romană, în urma căreia au rămas vestigii arheologice. În 1948, peştera principală, în care localnicii puneau brânza la mucegăit, a fost naţionalizată, în 1954 a început producţia industrială a brânzei, iar din 1971, când a fost construită actuala fabrică de la Ţaga, grota a fost consolidată, iar tehnologia de preparare a fost îmbunătăţită.

Astăzi, cei care cumpără brânză de Năsal găsesc consemnată legenda acesteia pe fluturaşul din cutiuţa de lemn în care este ambalată.

Procesul de fabricare

Camembertul de Cluj este făcut din lapte pasteurizat, controlat calitativ şi cantitativ. Brânza este tăiată dreptunghiular şi pusă la maturat în grotă, timp în care se formează o peliculă roşiatică la suprafaţă. Are loc apoi transformarea din exterior spre interior a brânzei, într-o pastă asemănătoare Camembertului franţuzesc, cu gust specific, uşor picant. Dacă în Franţa, brânza este însămânţată artificial cu mucegaiuri nobile, la Năsal o bacterie numită Brevibacterium Linens, care trăieşte în roca grotei în care este depozitată brânza pentru două săptămâni, face totul. Desigur, are nevoie de condiţii propice: temperatură constantă şi umiditate mare - în grotă sunt mereu 14 grade Celsius şi umiditate de 93%. Au fost încercări de a duce bacteria şi în alte locuri, dar fără succes.

Bucăţile de brânză din peşteră sunt întoarse pe toate părţile o dată la trei zile şi întreţinute cu saramură. La final, brânza este dată prin praf de amidon, pentru a nu se lipi de ambalaj şi apoi puse în cutii din lemn. Greutatea standard a fiecărei bucăţi este 350 de grame şi au termen de valabilitate de 45 până la 60 de zile, dacă sunt păstrate la 4-8 grade Celsius. Brânza de Năsal devine mai bună pe măsură ce se învecheşte, asemenea unui vin bun.  

Camembertul franţuzesc

Camembert este, probabil, cea mai cunoscută brânză franţuzească, al cărei nume  provine de la orăşelul Camembert. Are consistență moale, cu crusta acoperită de mucegai alb, fiind făcută de obicei din lapte de vacă. Brânza Camembert își dezvoltă întreaga savoare dacă este ţinută între 18º - 20ºC, așa că nu o puneți pe masă imediat ce ați scos-o din frigider. De obicei se recomandă vinuri roșii tinere și proaspete, nu prea taninoase, pentru a fi consummate alături de acest produs. Unii spun, însă. că mai potrivit este un pahar cu cidru bun. 

 

 

Autor: Adina Voicu

 

Publicat in: iunie 2012
Etichete pentru acest articol: bacterie, branza de nasal, camembert, Taga
Inapoi la categoria «« Tendințe

Comentarii

Nu sunt comentarii

Adauga Comentariu

« Trebuie sa te loghezi pentru a posta un comentariu sau comentariul tau trebuie aprobat




Sunt de acord cu termenii si conditiile site-ului eatermagazine

Advertisement