Ce înseamnă slow-food?

Home « Tendințe « Tradiţii

De curând am tot întâlnit termenul de ”slow-food” în descrierea profilurilor unor restaurante.

Recunosc că inițial nu am înțeles exact ce presupune acest termen, așa că am decis să fac puțină documentare în domeniu.

Astfel am aflat că, în anul 1986, un anume Carlo Petrini a înființat mișcarea ”slow-food”, ce avea să devină mai târziu o mișcare internațională.

Mâncarea ”slow” a apărut ca o alternativă a fast-food-urilor, care au sufocat deja piața culinară de pretutindeni.

Ideea de ”slow-food” presupune prepararea produselor culinare locale ale unei anumite regiuni.

Această mișcare încurajează cultivarea naturală a fructelor și legumelor și promovarea micilor întreprinzători și afacerilor de familie.

Mișcarea ”slow” are și o agendă politică puternică, îndreptată împotriva globalizării produselor agricole.

Ideea de ”slow-food” a luat naștere în Italia, în 1986 și a căpătat titlul de ”mișcare” în momentul în care a fost organizat un protest în Roma împotriva deschiderii unui nou McDonalds.

În 1989 la Paris, manifestul mișcării (devenite deja internațională) Slow Food a fost semnat de reprezentanții a 15 țări.

De atunci și până în prezent, mișcarea a luat amploare, ajungând în 150 de țări.

Fondatorul și președintele organizației internaționale a mișcării ”Slow Food”, Carlo Petrini consideră că ”orice persoană are dreptul la mâncare bună, curată și corectă”, în sensul că produsele consumate trebuie să fie proaspete, naturale și la un preț corect atât pentru producător cât și pentru consumator.

Obiectivele misiunii slow-food includ:

  • Formarea și susținerea băncilor de semințe pentru a păstra soiuri traditionale in colaborare cu sistemele alimentare locale

  • Dezvoltarea unei ”Arce a gustului” pentru fiecare ecoregiune

  • Prezervarea și promovarea produselor culinare locale tradiționale

  • Promovarea ”educării gustului”

  • Lobby împotriva utilizării pesticidelor

  • Lobby pentru includerea preocupărilor agriculturii ecologice în politica agricolă

  • Educarea studenților și a prizonierilor în ”arta grădinăritului”

  • Încurajarea ”cumpărării etice” în piețele locale

Conceptul mișcării slow-food presupune că că hrana trebuie să aibă un gust bun, trebuie să fie produsă într-o manieră curată care să nu dăuneze mediului înconjurator, animalelor şi sănătaţii oamenilor, iar producătorii trebuie să primească o compensaţie echitabilă pentru munca lor.

În 2010, mișcarea s-a extins și în domeniul viticol, odată cu lansarea unui ghid de vinuri sub deviza ”Slow Wine”. Acest ghid este o încercare de a cunoaște nu doar vinul, ci și cramele și oamenii din spatele sticlei.

În România există o asociație numită Slow Food Turda, care a luat naștere în anul 2008, în colaborare cu mai multe organizații. Începând cu 2009, Slow Food Turda a devenit o asociație de sine stătătoare.

De atunci și până în prezent, Slow Food Turda s-a ocupat cu organizarea unor activități educaționale pentru promovarea patrimoniului local, regional și național din punct de vedere gastronomic și cultural.

Asociația duce o campanie permanentă de încurajare a producției la scară mică și de educare a publicului tânăr în legătură cu păstrarea tradițiilor culinare locale.

În concluzie, dacă întâlniți acest termen de ”slow-food” nu ocoliți localul, deoarece nu înseamnă că servirea se face cu întârziere!

”Slow-food” înseamnă pur și simplu mâncare naturală, gustoasă și sănătoasă la prețuri corecte!

Autor: Ioana Dogaru

Sursa Foto: fivenonblondes.wordpress.com

Publicat in: aprilie 2013
Etichete pentru acest articol: mancare, miscare, piata, produse, slow-food
Inapoi la categoria «« Tendințe

Comentarii

Nu sunt comentarii

Adauga Comentariu

« Trebuie sa te loghezi pentru a posta un comentariu sau comentariul tau trebuie aprobat




Sunt de acord cu termenii si conditiile site-ului eatermagazine

Advertisement