Obiceiuri și tradiții de Sf. Gheorghe

Home « Tendințe « Tradiţii

 

Azi, creștin-ortodocșii îl serbează pe unul dintre cei mai venerați sfinți ai acestei religii: Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință.

În Panteonul românesc, Sf. Gheorghe este identificat cu Cavalerul Trac.

În tradiția creștină, Sf. Gheorghe este o divinitate tânără, purtată în spate de un cal.

Înainte, această sărbătoare se întindea pe durata a trei zile. În prezent, de abia se mai respectă câteva din tradițiile populare legate de această sărbătoare.

În ajunul sărbătorii lui Sf. Gheorghe, oamenii obișnuiau să pregătească brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie și flori galbene de primăvară.

În ziua de 23 aprilie, capul familiei (mereu bărbat) așeza aceste brazde la stâlpii porților, caselor grajdurilor și pe mormintele din cimitire, pentru a le proteja de spiritele rele.

În Bucovina, brazdele și ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva frigurilor sau pentru a fi amestecate în hrana animalelor.

O altă practică din popor era împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeață și flori de primăvară.

Doni'ele, pline cu ap[ și astfel "gătite", se puneau în tinda casei, iar în dimineața zilei de Sf. Gheorghe, apa și verdeața tocată erau turnate în hrana animalelor, crezându-se că, astfel, va spori laptele vitelor și că acestea vor fi protejate de toate relele.

Fetele care doreau să se mărite așteptau cu nerăbdare această sărbătoare deoarece se credea că acestea își pot vedea ursitul dacă se uită în această noapte într-o cofă plină cu apă.

În dimineața de 23 aprilie, tot fetele gata de măritat puneau brazde verzi pe mijlocul drumului pentru a vedea ce băiat calcă peste ele.

Daca băieții nu călcau pe coronițe, fetele credeau ca în acel an se vor căsători.

Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.

Tot cu ocazia sărbătorii de Sf. Gheorghe, fetele semănau usturoi, pe care îl culegeau și îl păstrau până anul următor.

Fetele credeau că mâncănd usturoiul semănat anul trecut, vor fi înzestrate cu toate calitățile, astfel încât să se căsătorească curând.

O altă tradiție a fetelor pregătite de măritiș era ca în dimineața de Sf. Gheorghe, acestea să fugă în diferite locuri ale pădurii, pentru a culege mătrăgună și năvalnic, pe care le aduceau acasa și le puneau în pod sau sub streașină, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați.

Mătrăguna recoltată era păstrată peste an pentru a fi folosită la vindecarea unor boli sau la practicarea vrăjilor.

Și băieții aveau propriile tradiții de Sf. Gheorghe, aceștia căutând, pe 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele și lanțurile sau putea să le confere lor, flăcăilor, proprietăți miraculoase.

Și femeile măritate aveau propriile tradiții pentru a spori funcționarea gospodăriei: in dimineața zilei de 23 aprilie, înainte de răsăritul soarelui, mergeau în pădure și culegeau plante doar de ele știute (mulgătoare, untul vacii), pe care le adăugau în hrana animalelor, crezând că vacile vor da lapte mult și de bună calitate.

În prezent, se mai păstrează tradițiile doar în anumite zone al României. Dar peste tot în lume, cei care poartă numele sfântului, sau derivate ale acestui nume, își serbează azi onomastica.

La mulți ani!

Autor: Ioana Dogaru

Sursa foto: paradoxplace.com

Publicat in: aprilie 2013
Etichete pentru acest articol: fete, obiceiuri, plante, Sf. Gheorghe, traditii
Inapoi la categoria «« Tendințe

Comentarii

Nu sunt comentarii

Adauga Comentariu

« Trebuie sa te loghezi pentru a posta un comentariu sau comentariul tau trebuie aprobat




Sunt de acord cu termenii si conditiile site-ului eatermagazine

Advertisement