Povestea delicioasa a cartofului

Home « Tendințe « Tradiţii

Cartoful sau "mărul de pământ" (aşa cum era numit în trecut) se numără printre cele mai iubite şi apreciate legume, fiind la mare căutare în restaurantele lumii sau în fast food-uri.

 

Datorită aportului de substanţe benefice, vitamine (C, B6), minerale (potasiu, magneziu, zinc, fosfor, fier), apă (80%), proteine, antioxidanţi, grăsimi, carbohidraţi, cartofii ajută la reglarea tensiunii arteriale, protejează ADN-ul, previn bolile cardivasculare şi menţin articulaţiile sănătoase.

Cartofii au o istorie veche de peste 10.000 de ani, însă în Europa au fost aduşi de către un negustor de sclavi englez abia în anul 1565, care le-a dat numele său: Potaterly Hawkins. Dacă în Irlanda, cartoful s-a răspândit imediat, deoarece aproape jumătate din populaţie depindea de acest aliment ieftin, în restul continentului, cartoful nu a avut "priză" la public din prima. Alături de roşii, cartofii erau demonizaţi şi ridiculizaţi, multă vreme fiind folosiţi doar ca plante ornamentale, în grădinile botanice.

Florile şi frunzele lor erau admirate în grădinile botanice, dar nimeni nu ştia ce rost aveau. În afara experimentelor botanice, biserica a desconsiderat cartoful, din cauză că acesta creştea în pământ, locul de unde răsăreau "toate relele". Mai mult, Biserica s-a opus cartofului chiar şi atunci când învăţaţii vremii au recunoscut că putea să hrănească oamenii şi să alunge foametea.

Mai târziu, în anul 1756, cel care a "spălat" imaginea cartofului a fost regele Frederick cel Mare al Prusiei, care a decretat cultivarea pe scară largă a "tartuffeln" ("trufă" în italiană), o rădăcină benefică în multe feluri pentru oameni şi vite. Astfel, regele a ordonat să fie cultivaţi cartofii şi în grădinile palatului şi punea gărzile să păzească aceste plantaţii cu preţul vieţii. În acest fel, ţăranii au crezut că regele are ceva foarte valoros în grădină şi au început să fure cartofii pe timp de noapte, crezând că sunt roade ale divinităţii. Şi uite aşa, toată lumea a început să mănânce cartofi!

Tot în secolul al XVII-lea s-au preparat pentru prima dată cartofii prăjiţi. Asta se întâmpla în Wallonia, regiunea franceză cu peste 230 de ani vechime. În schimb, chipsurile au fost inventate peste ocean, în America, în urma unei crize de nervi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, într-un restaurant din New York, un client nemulţumit de grosimea cartofilor prăjiţi l-ar fi adus în pragul exasperării pe bucătar, care, într-un acces de furie, i-a tăiat acestuia cartofii foarte subţire, astfel încât aceştia nu puteau fi înţepaţi cu furculiţa, ci doar mâncaţi cu mâna. Spre surprinderea bucătarului, clientul nu numai că a rămas impresionat de forma cartofilor, dar a şi atras atenţia celorlalţi clienţi, ajungând ca toată seara să gătească numai cartofi prăjiţi foarte subţiri.

 

Un alt preparat la fel de popular sunt cartofii franţuzeşti sau celebrul gulaş, făcut cu carne de vită, multe legume sau cu carne de porc din belşug, afumătură, cârnaţi şi grăsime plutind la suprafaţa ceaunului.

Gulaşul îşi are originea în tradiţia populară ungurească. Este un fel de mâncare destul de consistent, care potoleşte foamea şi dă o senzaţie de căldură atunci când, în afară de ardeiul gras, adăugăm şi puţin ardei iute.

Mai bine ar fi să detaliem puţin reţeta de gulaş. Pentru prepararea lui, avem nevoie de 500 g carne de vită, 500 g cartofi, 3 ardei graşi, 3 roşii, fasole păstăi fiartă, un morcov, o rădăcină de pătrunjel, o ţelină mică, o ceapă, un căţel de usturoi, ulei, sare, boia de ardei (după gust).

Curăţăm şi tăiem ceapa mărunt, o călim în puţin ulei, apoi adăugăm şi usturoiul tocat. Tăiem carnea de vită în cubuleţe şi le punem într-o oală cu boiaua de ardei şi sare, după care turnăm apă şi lăsăm să fiarbă un pic la aburi. Când se evaporă o parte din apă, mai turnăm aproximativ un litru de apă şi adăugăm legumele: ardeii, roşiile, morcovul, pătrunjelul şi ţelina. Mai lăsăm încă o dată să fiarbă toate ingredientele, apoi adăugăm cartofii tăiaţi în cuburi şi fasolea şi lăsăm să fiarbă încă 15 minute până se înmoaie toate ingredientele.

 

 

 

Irina B.

sursa foto: food-fu.com

Publicat in: decembrie 2013
Etichete pentru acest articol: gastronomie, gulas, retete cu cartofi, retete culinare, retete gulas
Inapoi la categoria «« Tendințe

Comentarii

Nu sunt comentarii

Adauga Comentariu

« Trebuie sa te loghezi pentru a posta un comentariu sau comentariul tau trebuie aprobat




Sunt de acord cu termenii si conditiile site-ului eatermagazine

Advertisement